Ministrul Justiției nu vrea prag pentru abuzul în serviciu. „Legea se va întâlni cu Iordache în Parlament și poate să intervină”

„Am elaborat proiectul de lege privind modificarea Codului Penal și a Codului de Porcedură Penală pentru punerea în acord cu deciziile Curții Constituționale. Modificările la cele două coduri vizează strict, așa cum am mai declarat, punerea de acord a codurilor cu deciziile Curții Constituționale, nimic mai mult, nimic mai puțin. Am făcut modificările pentru punerea în acord atât cu deciziile de admitere pur și simplu și sunt și cele interpretative”, a declarat ministrul Justiției, într-o conferință de presă.

Tudorel Toader a precizat că nu va exista un prag pentru abuzul în serviciu, deși fostul ministru Florin Iordache introdusese o valoare de 200.000 de lei în OUG 13 pentru ca fapta să fie încadrată ca infracțiune.

„Eu voi da drumul la proiectul de lege fără prag pentru că în dispozitivul CCR nu se vorbește despre prag, Proiectul de lege îl voi pune să aibă aprobarea Guvernului și îl trimit în dezbatere publică, nu va fi ordonanță. Va trece la ambele camere și când va ajunge acolo unde se va întâlni cu domnul Iordache, având experiența de legiuitor, poate să intervină, în limita competențelor”, a mai spus Toader.

Ministrul Justiției a mai declarat că vor fi elaborate și alte proiecte de lege care să pună în acord legislația cu deciziile CCR.

„Vom continua cu elaborarea altor proiecte de lege pentru punerea de acord a întregii legislații cu deciziile CCR, de admitere sau de respingere”, a completat Tudorel Toader.

Ministrul Justiției a mai spus că se lucrează și la pachetul de legi pentru justiție.

„Lucrăm la pachetul de legi pentru justiție. Avem draftul nostru, puncte de vedere de la bună parte dintre autoritățile avizatoarea în procedură. Așteptăm și punct de vedere de la CSM și va lua drumul în dezbatere publică și procedură parlamentară”, a mai spus Tudorel Toader.

De asemenea, Toader a precizat că va propune un nou proiect de lege a răspunderii magistraților până în luna iunie.

„Va fi un pachet mai larg, nu numai răspunderea. Sunt multe modificări propuse și de la Parchet, și de la CSM, și de la Înalta Curte, toate pliate pe inițiativele de modificare a legislației. E un pachet privind răspunderea, cu toate formele ei. Am demarat o documentare cu colegii mei, nu o fac eu efectiv, riguros și exact cu privire la modul în care în țările membre ale Uniunii Europene este reglementată răspunderea magistraților. Acum 10 zile, două săptămâni, Comisia de la Veneția a dat un aviz la o întrebare formulată de către președintele Curții Constituționale din Republica Moldova pe care cel mai probabil îl cunoașteți. Pornind de la reglementările noastre actuale, vedem avizele colegilor de la celelalte instituții, vedem studiile comparative de la celelalte țări din Uniunea Europeană pentru că nu o să fim nici cei mai exigenți, nici cei mai permisivi, ne raportăm la standardele Comisiei de la Veneția și veți vedea proiectul de lege”, a declarat ministrul Justiției.

Anterior, ministrul Justiției a susținut că se ocupă personal de strângerea de date privind limitele răspunderii magistraților, o prevedere care face parte din programul de guvernare al Executivului.

În acest sens, ministrul Justiției a invocat un răspuns al Comisiei de la Veneția la o solicitare venită de la președintele Curții Constituționale a Republicii Moldova, prin care se afirmă că magistrații pot răspunde penal pentru deciziile lor, dacă este vorba despre cazuri intenționate sau de neglijență gravă.

„Judecătorii pot fi trași la răspundere penală pentru deciziile lor doar în cazul în care vinovăția individuală este dovedită și eroarea se datorează intenției sau neglijenței grave. (…) Este necesar a stabili un echilibru între imunitatea judecătorilor, ca mijloc de protecție a acestora împotriva presiunii nejustificate și a abuzului din partea celorlalte puteri ale statului sau a persoanelor fizice și faptul că un judecător nu este mai presus de lege (răspundere). (…) Răspunderea penală și cea disciplinară nu se exclud reciproc: sancțiunile disciplinare pot fi în continuare opozabile în cazul unei achitări în materie penală; de asemenea, neinițierea procedurii penale pe motiv că nu s-a reușit stabilirea vinovăției sau a faptelor într-un caz penal, nu înseamnă că judecătorul dat nu a comis nicio încălcare disciplinară, anume dată fiind natura diferită a celor două tipuri de răspunderi”, se arată în documentul citat.